# zbor inacesibil

picajul
e o realitate,
iar adevărul
frumos
despre om
e doar minciună

# obişnuinţă

timpul
se distrează
pe seama mea
aleargînd
la trap
în sens unic

eu
mă distrez
pe seama lui
jucîndu-mă
de-a veşnicia
prin poezie

# depresie

azi
nu mai vreau nimic
decât
un curs global
pentru facultatea de conştiinţă
a mea
şi a umanităţii !

# doză de nimic

zilnic

primesc

o doză

de nimic..

# metaforele vieții

zilnic mă trezesc
dintr-o moarte

îmi aranjez pe rafturi
visele din cearşaful
confuz al nopţii
şi arunc coşmarurile
în urna neantului
îndepărtând frica de eşuare

îmbrac o haină ordinară
ţesută din
tăcere,
curaj,
speranţă,
iubire
şi “început”

intru în duşul raţiunii
cerşind
debarasarea de iluzii,
dar egoista
boală incurabilă
de iluzoriu
tot nu mă lasă

rămân la fel de pătată
sau… poate nu

îmi pieptăn
firele gândirii
şi mă privesc
bizar
în reflexia chipului
căutând-o disperată
pe cea a sufletului

deschid uşa
sursei inepuizabile
de fiinţare proprie

sorb acolo
la masa muzei
ceaiul de gânduri
cu aromă de fericire

termin totul

îmi pun pantofii rătăcirii
şi pornesc spre infinit