| blog personal. cu și despre poezie. literatură. cărți. jurnal. călătorii. despre frumos și tot ce-mi mai vine prin cap. |

vineri, 13 februarie 2015

iubitului meu, sokolov

iubitul meu din 
viaţa normală îmi zice că visele mele 
nu ştiu să mintă 
(nici eu nu ştiu să mint) 
că mă revărs din mine tot în mine 
mai mult de fiecare dată

ce-aş putea să-i spun despre tine 
şi despre lacrimile pe care le scriu 
de parcă ai fi existat? nimic

patul acela în care te-ai 
culcat să mă priveşti cum citesc 
l-au aruncat ieri 
zic să ne înnoim 

ei ştiu despre nou 
eu ştiu despre noi 

te-am căutat prin cărţi şi ziare 
dar te-ai făcut nevăzut odată cu
fluturele palid blocat în casă 

liniştea în care mi-ai cuprins faţa 
s-a culcat în mine 
tânjind după ochii pe care i-am văzut închişi 
în timp ce îţi făceai rugăciunea de noapte 

să-ţi zic vis? să te chem iubire? 

a doua zi la cină le-am spus că îmi era
dor să ştiu cum mă iubeşti 
şi-au râs când m-au întrebat cine eşti 
şi-am zis că vii de pe altă lume 

te-am iubit 
mai mult decât în viaţă, 
iubitul meu trist şi tăcut, 
noapte bună

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

critica perfecţionează